Incepem la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Dupa infrangerea Puterilor Centrale, conditii dure sunt impuse invinsilor. Austro-Ungaria si Imperiul Otoman sunt desfiintate. Conform Tratatului de la Versailles, Germania isi pierde coloniile si numeroase teritorii.
De acest lucru beneficiaza in special Polonia, care este recreat si obtine acces la mare, taind Germania in doua. Armata germana trebuie limitata la 100 000 de oameni, fara armament greu sau forta aeriana. In cele din urma, Germania si aliatii sai sunt considerati singurii responsabili pentru razboi si trebuie sa plateasca toate despagubirile. Poporul german vede tratatul ca pe o umilinta. Singura consolare pentru aceasta tara este ca, intrucat pe teritoriul sau nu au avut loc lupte, infrastructura si industria sa sunt intacte. Intre timp, nici invingatorii nu sunt in unanimitate de acord cu tratatele.
In Italia, furia publica creste pentru ca tara nu obtine toate teritoriile promise de aliati, pe langa faptul ca a suferit un numar mare de morti, aproximativ 600.000 de soldati. In Statele Unite, Senatul merge impotriva dorintei presedintelui Woodrow Wilson si nu ratifica Tratatul de la Versailles, ceea ce face ca SUA sa nu se alature noii Societati a Natiunilor.
Natiunile care participa la al doilea razboi mondial
Aceasta organizatie internationala are misiunea de a mentine pacea si de a dezvolta cooperarea intre natiuni. Cu toate acestea, Rusia, care a devenit URSS dupa revolutia bolsevica si un razboi civil, este exclusa din Liga Natiunilor. Slabita si frustrata de pierderea teritoriilor europene, Rusia se afla izolata, in timp ce Occidentul se teme de o expansiune a comunismului. Regatul Unit se concentreaza asupra imensului sau imperiu care acopera aproape un sfert din suprafata planetei. Franta, ale carei regiuni nordice sunt deosebit de afectate de razboi, se trezeste fara aliati puternici in efortul de a sustine Tratatul de la Versailles, respins de poporul german.
In Germania, datoriile mari si speculatiile cu marca provoaca hiperinflatie.
Tara incetineste platile pentru reparatiile de razboi. Ca reactie, Franta si Belgia, care se bazeaza pe aceste plati pentru propria reconstructie, trimit trupe pentru a ocupa Ruhr, o regiune industriala bogata. Hiperinflatia atinge apogeul. 1 dolar, care in 1914 valora in jur de 4 marci, in noiembrie 1923 se tranzactioneaza cu 4 200 000 000 000 000 de marci.
Unele bancnote devin mai putin valoroase decat hartia pe care sunt tiparite. Statele Unite si Regatul Unit propun un plan de ajustare a datoriei germane si de acordare de credite tarii, astfel incat aceasta sa-si poata relansa economia. Statele Unite acorda apoi imprumuturi Germaniei, care reia plata despagubirilor de razboi catre invingatori, care la randul lor sunt indatorate Statelor Unite prin faptul ca au cumparat arme si echipamente pe credit in timpul razboiului.
Statele Unite devin astfel coloana vertebrala a economiei mondiale.
Dupa un an de reforme, Germania revine la crestere economica. Tensiunile se atenueaza, iar tara este chiar admisa in Liga Natiunilor. Economia mondiala este in plina expansiune, cu Statele Unite in frunte. Abundenta materiilor prime si dezvoltarea muncii in linie de asamblare in fabrici accelereaza productia si scade preturile. In Italia, partidul fascist al lui Mussolini obtine puterea dictatoriala deplina prin interzicerea tuturor celorlalte partide politice. La New York, are loc prabusirea Wall Street, care provoaca cea mai grava criza economica a secolului XX.
Repercusiunile sale sunt globale. Germania este grav lovita, 30% din populatie devenind somera, iar saracia explodeaza. Guvernul aflat la putere este considerat responsabil pentru aceasta situatie, ceea ce alimenteaza cresterea extremismului. La alegerile legislative din 1932, NSDAP, cunoscut si sub numele de partidul nazist, de extrema dreapta, castiga alegerile. Presedintele acestuia, Adolf Hitler, este numit sef al guvernului. In scurt timp, acesta elimina toata opozitia si preia puterea absoluta. Republica de la Weimar este inlocuita de cel de-al treilea Reich. Ambitia lui Hitler este de a uni popoarele germane – pe care le considera “superioare” – intr-o mare natiune.
Vrea sa anuleze Tratatul de la Versailles si sa ii anihileze pe evrei si pe marxisti. Tara paraseste Liga Natiunilor, opreste plata despagubirilor de razboi si reintroduce serviciul militar obligatoriu. Ca reactie, Franta si Regatul Unit se aduna pentru a protesta slab. Hitler vede in aceasta situatie o oportunitate de a revigora masiv industria militara a Germaniei. In 1935, Italia lanseaza o politica de expansiune coloniala.
Armatele sale intra in Abisinia, o tara independenta si membra a Ligii Natiunilor.
In ciuda ocuparii capitalei, fortele italiene se confrunta cu o rezistenta continua, iar imparatul exilat al Abisiniei nu va semna niciodata un armistitiu. In Spania, un razboi civil ii opune pe republicani nationalistilor generalului Francisco Franco, care se bucura de sprijinul militar al Italiei si al Germaniei. Cele doua tari profita de aceasta ocazie pentru a cauta o apropiere si a deveni aliati, formand Axa Roma-Berlin.
De asemenea, Germania semneaza o alianta cu Imperiul Japoniei, care invadeaza Manciuria in 1931. Japonia profita acum de razboiul civil din China, care opune nationalistii si comunistii, si declara razboi acestei tari. Japonia pune stapanire pe noi teritorii si masacreaza populatia.
In Austria, partidul nazist local, dupa ce a exercitat numeroase presiuni, reuseste sa anexeze oficial tara la Germania. Hitler vrea acum sa puna stapanire pe Sudetenland, un teritoriu cehoslovac in care traiesc 3,5 milioane de germani. Franta si Regatul Unit, incercand sa evite un nou razboi, isi tradeaza aliatul cehoslovac, autorizand invadarea teritoriului. Cu toate acestea, 6 luni mai tarziu, Germania incalca acordul si invadeaza intreaga tara.
Slovacia devine un stat satelit al Germaniei.
Ungaria, care a pierdut doua treimi din teritoriul sau dupa Primul Razboi Mondial, se aliaza cu Germania. Hitler are acum in vizor coridorul polonez. Un ultimatum este adresat Poloniei, care il respinge. Franta si Regatul Unit anunta apoi ca vor sprijini Polonia in cazul unei invazii germane. Intre timp, Italia invadeaza Albania, in timp ce, in Asia, un incident de frontiera intre Manchukuo – dominat de Japonia – si Mongolia – un aliat sovietic – este urmat de o batalie intre armatele japoneza si sovietica. In ciuda aliantei sale cu Japonia, Germania nu intervine, deoarece aceasta tara se pregateste sa invadeze Polonia.
Germania semneaza chiar un pact de neagresiune cu URSS. Un protocol secret delimiteaza sferele de influenta ale celor doua puteri in Polonia si in Europa de Est. Dupa infrangerea sa, Japonia renunta la expansiunea sa spre vest si isi concentreaza atentia asupra sudului. La 1 septembrie, Germania ataca Polonia fara o declaratie oficiala de razboi. Ca reactie, Franta si Regatul Unit declara razboi Germaniei.
Armatele poloneze sunt rapid coplesite de noua strategie de lupta a Germaniei, cunoscuta sub numele de Blitzkrieg.
Aceasta presupune concentrarea fortei maxime in anumite puncte pentru a strapunge rapid o linie de front, incercuind buzunarele inamice si neutralizandu-le. In ciuda faptului ca fortele germane sunt concentrate in Est, aliatii nu profita si raman stationati la granite, pregatindu-se in schimb pentru un razboi de uzura, asa cum s-a intamplat in timpul Primului Razboi Mondial. Uniunea Sovietica, in conformitate cu Pactul Molotov-Ribbentrop, invadeaza estul Poloniei.
Cele doua puteri inving si ocupa tara. URSS se concentreaza apoi asupra Finlandei. Cand aceasta din urma refuza sa renegocieze granita, pe care Rusia o considera o amenintare pentru Leningrad din cauza proximitatii sale, Armata Rosie incepe o invazie. Dar se confrunta cu o rezistenta mai mare decat se astepta si, in ciuda superioritatii sale numerice evidente, URSS se straduieste sa invinga. In cele din urma, se semneaza pacea si frontiera este impinsa inapoi.
Dar Razboiul de iarna se dovedeste a fi un fiasco pentru URSS, ceea ce nu trece neobservat de Hitler, care vede in aceasta o slabiciune a Armatei Rosii. In Vest, Aliatii ameninta o importanta ruta de aprovizionare cu fier, care trece prin Norvegia si care aprovizioneaza 50% din industria germana. Ca reactie, Germania invadeaza Danemarca si Norvegia. Mentinandu-si ritmul, Reich-ul lanseaza o invazie in Benelux. Francezii si britanicii, care se tem de un nou plan Schlieffen – asemanator cu cel din Primul Razboi Mondial – trimit rapid o mare parte din fortele lor in nord pentru a forma un front comun cu armatele belgiene si olandeze.
Dar Germania, asa cum a facut in Polonia, lanseaza un blitzkrieg. Dupa ce bombardeaza masiv un punct slab, tancurile sale Panzer strapung linia frontului si se indreapta spre Mare, pe care o ating in decurs de o saptamana. 1,5 milioane de soldati aliati sunt inconjurati. In cateva zile, peste 330.000 de soldati britanici si francezi sunt evacuati prin portul Dunkerque, care este preluat la 4 iunie. Armatele germane ataca apoi Parisul. Italia profita pentru a declara razboi Frantei, deschizand un nou front in sud. Noul sef al guvernului francez, maresalul Philippe Pétain, este nevoit sa ceara un armistitiu.
Dar generalul Charles De Gaulle, exilat la Londra, ii indeamna pe francezi sa continue lupta. Dupa semnarea armistitiului, guvernul lui Pétain se muta la Vichy, iar sud-estul si coloniile franceze raman sub controlul sau. Germania ocupa nordul si coasta atlantica. Britanicii incep sa captureze si sa distruga navele franceze. In Est, URSS, inca aliniata la Pactul Molotov-Ribbentrop, cucereste tarile baltice si Basarabia fara nicio batalie.
Hitler vrea acum sa invadeze Marea Britanie.
Dar aceasta este prea bine aparata de Marina Regala, asa ca sunt lansate atacuri aeriene.
RAF-ul britanic si Luftwaffe-ul german se ciocnesc in mod regulat, provocand pierderi grele de ambele parti. Insa flota britanica se regenereaza mai repede decat cea germana, obligand-o sa-si revizuiasca strategia.
Instalatiile fortelor aeriene britanice devin apoi tinta bombardamentelor. In noaptea de 24 august, un avion german isi rateaza tinta si bombardeaza un cartier din Londra. Ca represalii, Marea Britanie bombardeaza Berlinul in ziua urmatoare. Hitler este furios. Batalia ia o noua turnura. Ambele tabere incep sa vizeze orase. In ciuda faptului ca Londra este bombardata in mod regulat, germanii nu reusesc sa domine razboiul.
Hitler planuieste atunci sa abandoneze acest front pentru a se concentra pe URSS. La 27 septembrie, Japonia se alatura Germaniei si Italiei in semnarea Pactului Tripartit. In ciuda aliantei lor, Germania si Italia nu duc acelasi razboi. Mussolini isi concentreaza fortele in cucerirea de noi colonii: din Libia pana in Egipt, din Africa de Est italiana pana in Somalilandul britanic si din Albania pana in Grecia.
Dar este un esec pentru trupele sale, care se retrag in fata armatelor britanica si greaca, in timp ce Marina Regala domina flota italiana. Germania este nevoita sa intervina pentru a impiedica ca bazinul mediteranean sa cada in intregime in mainile britanicilor. Un alt obiectiv este protejarea petrolului romanesc care este vital pentru Germania. O armata germana este trimisa in Libia, in timp ce o alta se indreapta spre Balcani.
Dupa Ungaria, Romania si Slovacia, acum este randul Bulgariei sa se alature Axei.
Iugoslavia si Grecia sunt apoi invadate in cateva saptamani. La 22 iunie, Germania si aliatii sai lanseaza o invazie militara surpriza – cea mai mare din istorie – impotriva URSS, care trece de facto in tabara aliatilor. Finlanda profita de aceasta ocazie pentru a se alatura ofensivei si a incerca sa-si recupereze teritoriile pierdute.
Pe hartie, nimic nu poate opri Wehrmachtul, care este de departe cea mai buna armata din lume. Blitzkrieg-urile sunt lansate pe scara larga, permitand capturarea a aproximativ 3 milioane de soldati care vor fi torturati si infometati in lagare. In timp ce in spatele frontului, militiile mobile germane sunt insarcinate cu masacrarea evreilor si a bolsevicilor. Pentru a sprijini URSS, Aliatii deschid o ruta de aprovizionare prin Caucaz.
Dar ruta pare amenintata de sahul Iranului, care manifesta simpatii fata de Germania. URSS si Regatul Unit decid atunci sa invadeze tara. In URSS, inaintarea germana este incetinita din cauza imensitatii campului de lupta si a starii proaste a drumurilor.
In plus, germanii au subestimat Armata Rosie, care, in ciuda pierderilor grele, se regenereaza rapid odata cu sosirea de noi trupe din Est, unde a fost semnat un tratat de neagresiune cu Japonia.
Un nou front este creat la portile Moscovei, dupa care trupele germane sufera o lovitura de knock-out care cade din cer.
In cateva zile, temperaturile scad sub -30 de grade Celsius. Proaspat echipate, fortele germane sufera, in timp ce sovieticii contraataca si imping inapoi linia frontului, care este apoi stabilizata.
Se intampla ceea ce Hitler se temea: aproximativ 80% din armata sa se va gasi blocata intr-un razboi de uzura. Pe frontul asiatic, pentru a contracara politica expansionista a Japoniei, Statele Unite impun un embargo asupra petrolului si otelului, resurse esentiale pentru industria si armata tarii.
Cu toate acestea, in sud-estul continentului, in coloniile europene, exista mari rezerve de petrol, fier si cauciuc. In conditiile in care puterile europene sunt preocupate de razboiul de pe batranul continent, Japonia crede ca poate pune rapid mana pe aceste terenuri. Singura amenintare in regiune este reprezentata de Statele Unite si, in principal, de puternica sa flota din Pacific stationata la Pearl Harbor.
Japonia decide sa loveasca puternic si prin surprindere pentru a intarzia cat mai mult posibil orice interventie militara a Statelor Unite. La 7 decembrie, fara o declaratie de razboi, fortele aeriene japoneze bombardeaza portul militar Pearl Harbor. Ofensiva are succes, desi pagubele sunt limitate. Statele Unite, care furnizeaza deja arme Regatului Unit, URSS si Chinei, se alatura aliatilor.
Dar acestea vor avea nevoie de cateva luni pentru a-si repara flota, pentru a accelera cursa inarmarii si pentru a intra in Pacific. Japonia profita de aceasta intarziere pentru a-si incepe cu succes cucerirea Asiei de Sud-Est. Civilii sunt in mare parte vizati pe tot parcursul razboiului. Japonia masacreaza populatiile din tarile cucerite.
In Europa, lagarele de concentrare naziste, destinate initial sa inchida opozantii politici, au devenit fabrici de ucidere.
Evreii, tiganii, martorii lui Iehova, homosexualii si persoanele cu dizabilitati sunt exterminati acolo. In teritoriile ocupate, precum si in Germania, se organizeaza focare de rezistenta. In Europa de Vest, rezistenta este in principal non-violenta, manifestandu-se prin greve, refuzul de a colabora, propaganda, sabotaj si informatii. In Est, mai ales in Polonia, Iugoslavia, Grecia si in teritoriile sovietice ocupate, militiile lanseaza un razboi de gherila impotriva invadatorilor.
In Oceanul Atlantic, submarinele germane – numite U-boot – incearca sa blocheze Marea Britanie prin scufundarea navelor comerciale care aprovizioneaza insula. Statele Unite, la randul lor, se angajeaza in secret in cercetari pentru a dezvolta arme atomice. In plus, tara se pregateste acum sa se angajeze in Pacific. In 2 luni, doua batalii decisive pun capat expansiunii japoneze. Pe Frontul de Est, Hitler lanseaza o noua ofensiva, de data aceasta concentrata doar spre sud, vizand importantele rezerve de petrol din Caucaz si taind ruta de aprovizionare a aliatilor.
Trupele Axei ajung rapid la portile Stalingradului, dar orasul industrial este aparat cu inversunare de sovietici.
In Pacificul de Sud, fortele aliate, cu Statele Unite in frunte, lanseaza un contraatac, obiectivul fiind acela de a se deplasa din insula in insula pana in Japonia. In plus, Statele Unite folosesc submarine pentru a scufunda navele care transporta resurse catre Japonia. In Egipt, trupele britanice castiga o batalie decisiva care impinge definitiv fortele italo-germane din tara. In timp ce in Occident, o debarcare aliata permite capturarea rapida a coloniilor franceze.
Ca represalii, germanii si italienii invadeaza Franta de la Vichy. In URSS, in timp ce Armata a 6-a germana reuseste sa cucereasca cu mare dificultate 90% din Stalingrad, un contraatac sovietic are loc in afara orasului. Ei alunga trupele romane, care formeaza flancurile din spate, si ii inconjoara pe cei 300.000 de soldati germani din oras. Dupa doua luni de rezistenta, acestia sunt nevoiti sa se predea. In Africa, ultimele trupe ale Axei sunt infrante. Aliatii controleaza continentul si isi indreapta acum privirile spre sudul Europei. O prima debarcare are loc in Sicilia.
Pe Frontul de Est, Hitler incearca sa mentina avantajul prin lansarea unei noi ofensive la Kursk, care duce la cea mai mare batalie cu tancuri din istorie. Sub presiune, Stalin isi indeamna aliatii sa deschida un nou front in Vest. Regatul Unit si Statele Unite doresc mai intai sa slabeasca si sa demoralizeze Germania prin intensificarea bombardamentelor asupra centrelor industriale si oraselor.
Hamburg, al doilea oras al tarii, este in mare parte ras de pe fata pamantului.
La Kursk, in pofida pierderilor grele, sovieticii inving si obtin avantajul asupra germanilor. In Italia, dupa caderea lui Mussolini, o debarcare britanica ameninta tara. Noul guvern semneaza un armistitiu cu Aliatii. Dar germanii anticipeaza acest scenariu si preiau rapid controlul asupra teritoriilor italiene. Intrucat victoria Aliatilor pare acum posibila, Stalin pentru URSS, Churchill pentru Regatul Unit si Roosevelt pentru Statele Unite se intalnesc la Teheran pentru a pregati sfarsitul razboiului. Cei trei lideri convin sa se coordoneze mai bine, sa deschida in curand un al doilea front in Europa prin doua debarcari in Franta si sa ofere sprijin militar rezistentei comuniste conduse de Josip Broz Tito in Iugoslavia.
In est, asediul Leningradului se incheie dupa 872 de zile, soldate cu moartea a cel putin un milion de civili. In vest, dupa bombardarea fabricilor germane care produc combustibil sintetic pe baza de carbune, Aliatii sunt gata sa deschida un nou front. Cea mai mare debarcare militara din istorie permite trupelor venite in mare parte din Statele Unite, Marea Britanie si Canada sa se impuna in Normandia, in timp ce URSS, la randul sau, lanseaza o uriasa ofensiva care, in doua luni, ii impinge pe germani inapoi cu 600 km. In Franta, in timp ce o a doua debarcare are loc in sud, generalul de Gaulle intra intr-un Paris eliberat.
Pe mai multe fronturi, avansurile Aliatilor elibereaza tarile una cate una.
Doar rezistenta iugoslava alunga trupele germane de bunavoie. Din nou, Stalin, Churchill si Roosevelt se reunesc pentru a pregati perioada postbelica. Roosevelt obtine viitoarea creare a Organizatiei Natiunilor Unite, care va inlocui Liga Natiunilor. Tarile care declara razboi Germaniei inainte de 1 martie vor putea face parte din ea, ceea ce provoaca un val de declaratii de razboi cu consecinte minore.
Se decide, de asemenea, recrearea Poloniei. Dar Stalin refuza sa cedeze teritoriile cucerite. Teritoriul polonez va fi asadar mutat spre vest in detrimentul Germaniei, care la randul ei va fi divizata si ocupata de invingatori.
URSS jura sa declare razboi si Japoniei dupa ce Germania va capitula. Ultimele 4 luni ale Reich-ului se dovedesc a fi cele mai mortale. In lagarele de concentrare, pe campurile de lupta si in randul populatiei, mor in medie 30.000 de oameni in fiecare zi. Berlinul este in cele din urma inconjurat de sovietici. Hitler, care se refugiase in buncarul sau, se sinucide cu 2 zile inainte de caderea orasului.
Capitulatia celui de-al treilea Reich este semnata la Reims, la 7 mai, si ratificata la Berlin a doua zi.
La Potsdam, invingatorii decid soarta celor invinsi. Italia isi pierde coloniile. Germania, asa cum era de asteptat, este divizata si ocupata, in timp ce estul tarii devine polonez.
Noile frontiere ale continentului vor duce la o epurare etnica pe scara larga. Minoritatile poloneze si germane vor fi impinse in noua lor tara. In cele din urma, un ultimatum este adresat Japoniei, cerandu-i capitularea neconditionata. Japonia ignora ultimatumul. Tara este puternic bombardata de Statele Unite timp de cateva luni.
Mai mult de 60 de orase industriale mari au fost deja devastate. Statele Unite arunca apoi doua bombe atomice asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki, in timp ce URSS incepe sa invadeze Manchukuo, sudul Sakhalin si Insulele Kuril. In cele din urma, la 2 septembrie, Japonia capituleaza. Tara va fi ocupata de Statele Unite pana in 1952. In Occident, URSS si Statele Unite convin asupra unei impartiri provizorii a Coreei.
In cele din urma, in Indochina, francezii redobandesc controlul asupra fostei lor colonii, dar se confrunta cu opozitia unor grupuri de vietnamezi care isi revendica independenta. Imperiile coloniale din intreaga lume sunt slabite pe masura ce miscarile de independenta capata amploare, provocate de implicarea intensa in razboi si de numarul mare de morti.
Al Doilea Razboi Mondial este cel mai sangeros razboi din istorie, cu un numar estimat de 75 de milioane de morti, dintre care 66% sunt civili. Uniunea Sovietica si China sunt de departe cele mai afectate, in timp ce in China se reia razboiul civil intre comunisti si nationalisti.
In Europa, au fost folosite aproape 3 milioane de tone de bombe, care au devastat continentul. Numeroase orase sunt distruse, mai ales in Germania. Continentul se gaseste divizat, cu Estul sub influenta sovietica si Vestul sub influenta SUA. Pentru prima data, Germania si Franta se vor uni pentru a relansa economia si a pastra pacea, creand Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, predecesorul Uniunii Europene.
La nivel international, este creata Organizatia Natiunilor Unite, care are sarcina de a mentine pacea.
Sunt create si alte organizatii internationale, precum NATO, FMI si Banca Mondiala. Din punct de vedere energetic, marile puteri incep o cursa nucleara si se lupta pentru a controla resursele globale de petrol.
Rivalitatea se accelereaza intre URSS si Statele Unite. Cele doua superputeri se vor lansa intr-un Razboi Rece.
